Benvenuti à i nostri siti web!

filu di rame smaltatu (cuntinuazione)

Standard di u pruduttu
l. Filu smaltatu
1.1 standard di produttu di filu tondu smaltatu: standard di a serie gb6109-90; standard di cuntrollu internu industriale zxd/j700-16-2001
1.2 standard di produttu di filu pianu smaltatu: serie gb/t7095-1995
Norma per i metudi di prova di fili tondi è piatti smaltati: gb/t4074-1999
Linea di imballaggio di carta
2.1 standard di u produttu di filu tondu per imballaggio di carta: gb7673.2-87
2.2 standard di u produttu di filu pianu avvoltu in carta: gb7673.3-87
Norma per i metudi di prova di fili tondi è piatti avvolti in carta: gb/t4074-1995
standard
Norma di u produttu: gb3952.2-89
Norma di metudu: gb4909-85, gb3043-83
Filu di rame nudu
4.1 standard di produttu di filu tondu di rame nudu: gb3953-89
4.2 standard di produttu di filu pianu di rame nudu: gb5584-85
Norma di u metudu di prova: gb4909-85, gb3048-83
Filu di avvolgimentu
Filu tondu gb6i08.2-85
Filu pianu gb6iuo.3-85
U standard mette in risaltu principalmente a serie di specifiche è a deviazione di dimensione
I standard stranieri sò i seguenti:
Norma di u pruduttu giapponese sc3202-1988, norma di u metudu di prova: jisc3003-1984
Standard americanu wml000-1997
Cummissione Elettrotecnica Internaziunale mcc317
Usu caratteristicu
1. U filu smaltatu in acetale, cù un gradu di calore di 105 è 120, hà una bona resistenza meccanica, adesione, resistenza à l'oliu di trasformatore è à u refrigerante. Tuttavia, u pruduttu hà una scarsa resistenza à l'umidità, una bassa temperatura di rottura di rammollimentu termicu, prestazioni debuli di solvente mischju à alcolu benzenicu durevule, ecc. Solu una piccula quantità hè aduprata per l'avvolgimentu di trasformatori immersi in oliu è motori pieni d'oliu.
Filu smaltatu
Filu smaltatu2018-2-11 955 2018-2-11 961
2. U gradu di calore di a linea di rivestimentu di poliestere ordinariu di poliestere è poliestere mudificatu hè 130, è u livellu di calore di a linea di rivestimentu mudificata hè 155. A resistenza meccanica di u pruduttu hè alta, è hà una bona elasticità, adesione, prestazioni elettriche è resistenza à i solventi. A debulezza hè una scarsa resistenza à u calore è resistenza à l'impattu è una bassa resistenza à l'umidità. Hè a più grande varietà in Cina, chì rapprisenta circa dui terzi, è hè largamente aduprata in vari motori, elettrici, strumenti, apparecchiature di telecomunicazione è elettrodomestici.
3. filu di rivestimentu di poliuretanu; gradu di calore 130, 155, 180, 200. E caratteristiche principali di stu pruduttu sò a saldatura diretta, a resistenza à alta frequenza, a culurazione faciule è a bona resistenza à l'umidità. Hè largamente utilizatu in apparecchi elettronichi è strumenti di precisione, telecomunicazioni è strumenti. A debulezza di stu pruduttu hè chì a resistenza meccanica hè ligeramente scarsa, a resistenza à u calore ùn hè micca alta, è a flessibilità è l'adesione di a linea di pruduzzione sò scarse. Dunque, e specifiche di pruduzzione di stu pruduttu sò linee chjuche è micro fini.
4. filu di rivestimentu di pittura cumposta di poliester imide / poliammide, gradu di calore 180 u pruduttu hà una bona prestazione di resistenza à u calore à l'impattu, alta temperatura di rammollimentu è di rottura, eccellente resistenza meccanica, bona resistenza à i solventi è prestazioni di resistenza à u fretu. A debulezza hè chì hè faciule da idrolizà in cundizioni chjuse è largamente utilizatu in avvolgimenti cum'è motori, apparecchi elettrici, strumenti, utensili elettrici, trasformatori di putenza di tipu seccu è cusì.
5. U sistema di filu di rivestimentu cumpostu di poliester IMIM / poliammide imide hè largamente utilizatu in a linea di rivestimentu resistente à u calore naziunale è straniera, u so gradu di calore hè 200, u pruduttu hà una alta resistenza à u calore, è hà ancu e caratteristiche di resistenza à u ghjacciu, resistenza à u fretu è resistenza à e radiazioni, alta resistenza meccanica, prestazioni elettriche stabili, bona resistenza chimica è resistenza à u fretu, è forte capacità di sovraccaricu. Hè largamente utilizatu in compressori di frigoriferi, compressori di climatizazione, strumenti elettrici, motori è motori à prova di splusione è apparecchi elettrici in cundizioni di alta temperatura, alta temperatura, alta temperatura, resistenza à e radiazioni, sovraccaricu è altre cundizioni.
prova
Dopu chì u pruduttu hè statu fabricatu, s'ellu u so aspettu, a dimensione è e prestazioni rispondenu à i standard tecnichi di u pruduttu è à i requisiti di l'accordu tecnicu di l'utente, deve esse ghjudicatu per mezu di l'ispezione. Dopu a misurazione è a prova, paragunate cù i standard tecnichi di u pruduttu o l'accordu tecnicu di l'utente, quelli qualificati sò qualificati, altrimenti, ùn sò micca qualificati. Attraversu l'ispezione, si pò riflette a stabilità di a qualità di a linea di rivestimentu è a razionalità di a tecnulugia di i materiali. Dunque, l'ispezione di qualità hà a funzione di ispezione, prevenzione è identificazione. U cuntenutu di l'ispezione di a linea di rivestimentu include: aspettu, ispezione di dimensioni è misurazione è prova di prestazioni. E prestazioni includenu proprietà meccaniche, chimiche, termiche è elettriche. Avà spieghemu principalmente l'aspettu è a dimensione.
superficia
(aspettu) deve esse liscia è liscia, cù un culore uniforme, senza particelle, senza ossidazione, capelli, superficia interna è esterna, macchie nere, rimuzione di pittura è altri difetti chì affettanu e prestazioni. A disposizione di a linea deve esse piatta è stretta intornu à u discu in linea senza appughjà a linea è ritrattendu liberamente. Ci sò parechji fattori chì affettanu a superficia, chì sò ligati à e materie prime, l'attrezzatura, a tecnulugia, l'ambiente è altri fattori.
taglia
2.1 e dimensioni di u filu tondu smaltatu includenu: dimensione esterna (diametru esternu) d, diametru di u cunduttore D, deviazione di u cunduttore △ D, rotondità di u cunduttore F, spessore di a pellicola di pittura t
2.1.1 u diametru esternu si riferisce à u diametru misuratu dopu chì u cunduttore hè statu rivestitu cù una pellicola di pittura isolante.
2.1.2 U diametru di u cunduttore si riferisce à u diametru di u filu metallicu dopu chì u stratu d'insulazione hè statu eliminatu.
2.1.3 A deviazione di u cunduttore si riferisce à a differenza trà u valore misuratu di u diametru di u cunduttore è u valore nominale.
2.1.4 u valore di non rotondità (f) si riferisce à a differenza massima trà a lettura massima è a lettura minima misurata nantu à ogni sezione di u cunduttore.
2.2 metudu di misurazione
2.2.1 strumentu di misurazione: micrometru micrometru, precisione o.002mm
Quandu a pittura hè avvolta intornu à u filu d < 0,100 mm, a forza hè 0,1-1,0 n, è a forza hè 1-8 n quandu D hè ≥ 0,100 mm; a forza di a linea piatta rivestita di pittura hè 4-8 n.
2.2.2 diametru esternu
2.2.2.1 (linea di circulu) quandu u diametru nominale di u cunduttore D hè menu di 0,200 mm, misurate u diametru esternu una volta in 3 pusizioni à 1 m di distanza, registrate 3 valori di misurazione è pigliate u valore mediu cum'è diametru esternu.
2.2.2.2 quandu u diametru nominale di u cunduttore D hè più grande di 0,200 mm, u diametru esternu hè misuratu 3 volte in ogni pusizione in duie pusizioni à 1 m di distanza, è 6 valori di misurazione sò registrati, è u valore mediu hè pigliatu cum'è u diametru esternu.
2.2.2.3 a dimensione di u bordu largu è di u bordu strettu deve esse misurata una volta à pusizioni di 100 mm3, è u valore mediu di i trè valori misurati deve esse pigliatu cum'è a dimensione generale di u bordu largu è di u bordu strettu.
2.2.3 dimensione di u cunduttore
2.2.3.1 (filu circulare) quandu u diametru nominale di u cunduttore D hè menu di 0,200 mm, l'insulazione deve esse eliminata per qualsiasi metudu senza dannighjà u cunduttore in 3 pusizioni à 1 m di distanza l'una da l'altra. U diametru di u cunduttore deve esse misuratu una volta: pigliate u so valore mediu cum'è u diametru di u cunduttore.
2.2.3.2 quandu u diametru nominale di u cunduttore D hè più grande di 0,200 mm, caccià l'insulazione per qualsiasi metudu senza dannighjà u cunduttore, è misurà separatamente in trè pusizioni distribuite uniformemente longu a circunferenza di u cunduttore, è piglià u valore mediu di i trè valori di misurazione cum'è u diametru di u cunduttore.
2.2.2.3 (filu pianu) hè à 10 mm3 di distanza, è l'insulazione deve esse eliminata cù qualsiasi metudu senza dannighjà u cunduttore. A dimensione di u bordu largu è di u bordu strettu deve esse misurata una volta rispettivamente, è u valore mediu di i trè valori di misurazione deve esse pigliatu cum'è a dimensione di u cunduttore di u bordu largu è di u bordu strettu.
2.3 calculu
2.3.1 deviazione = D misurata – D nominale
2.3.2 f = differenza massima in ogni lettura di diametru misurata nantu à ogni sezione di u cunduttore
2.3.3t = Misurazione DD
Esempiu 1: ci hè una piastra di filu smaltatu qz-2/130 0.71omm, è u valore di misurazione hè u seguente
U diametru esternu: 0,780, 0,778, 0,781, 0,776, 0,779, 0,779; diametru di u cunduttore: 0,706, 0,709, 0,712. U diametru esternu, u diametru di u cunduttore, a deviazione, u valore F, u spessore di a pellicola di pittura sò calculati è a qualificazione hè ghjudicata.
Soluzione: d= (0,780+0,778+0,781+0,776+0,779+0,779) /6=0,779 mm, d= (0,706+0,709+0,712) /3=0,709 mm, deviazione = D misurata nominale = 0,709-0,710=-0,001 mm, f = 0,712-0,706=0,006, t = DD valore misuratu = 0,779-0,709=0,070 mm
A misurazione mostra chì a dimensione di a linea di rivestimentu risponde à i requisiti standard.
2.3.4 linea piatta: film di pittura ispessitu 0,11 < & ≤ 0,16 mm, film di pittura ordinariu 0,06 < & < 0,11 mm
Amax = a + △ + &max, Bmax = b + △ + &max, quandu u diametru esternu di AB ùn hè micca più di Amax è Bmax, u spessore di u film hè permessu di superà &max, a deviazione di a dimensione nominale a (b) a (b) < 3,155 ± 0,030, 3,155 < a (b) < 6,30 ± 0,050, 6,30 < B ≤ 12,50 ± 0,07, 12,50 < B ≤ 16,00 ± 0,100.
Per esempiu, 2: a linea piatta esistente qzyb-2/180 2,36 × 6,30 mm, e dimensioni misurate a: 2,478, 2,471, 2,469; a: 2,341, 2,340, 2,340; b: 6,450, 6,448, 6,448; b: 6,260, 6,258, 6,259. U spessore, u diametru esternu è u cunduttore di a pellicola di pittura sò calculati è a qualificazione hè ghjudicata.
Soluzione: a = (2,478 + 2,471 + 2,469) / 3 = 2,473; b = (6,450 + 6,448 + 6,448) / 3 = 6,449;
a = (2,341 + 2,340 + 2,340) / 3 = 2,340 ; b = (6,260 + 6,258 + 6,259) / 3 = 6,259
Spessore di a pellicola: 2,473-2,340=0,133 mm da u latu a è 6,499-6,259=0,190 mm da u latu B.
A ragione di a dimensione di u cunduttore micca qualificatu hè principalmente per via di a tensione di a messa in opera durante a pittura, di l'aghjustamentu impropriu di a strettezza di i clip di feltro in ogni parte, o di a rotazione inflessibile di a messa in opera è di a rota di guida, è di u tiramentu di u filu finu, eccettu per i difetti nascosti o e specifiche irregulari di u cunduttore semi-finitu.
A ragione principale di a dimensione di l'insulazione micca qualificata di a pellicola di pittura hè chì u feltru ùn hè micca aghjustatu currettamente, o u stampu ùn hè micca adattatu currettamente è u stampu ùn hè micca installatu currettamente. Inoltre, u cambiamentu di a velocità di u prucessu, a viscosità di a pittura, u cuntenutu di solidi è cusì via influenzeranu ancu u spessore di a pellicola di pittura.

prestazione
3.1 proprietà meccaniche: cumprese l'allungamentu, l'angulu di rimbalzu, a morbidezza è l'adesione, u raschiamentu di a pittura, a resistenza à a trazione, ecc.
3.1.1 l'allungamentu riflette a plasticità di u materiale, chì hè adupratu per valutà a duttilità di u filu smaltatu.
3.1.2 L'angulu di ritornu è a morbidezza riflettenu a deformazione elastica di i materiali, chì ponu esse aduprati per valutà a morbidezza di u filu smaltatu.
L'allungamentu, l'angulu di ritornu elasticu è a morbidezza riflettenu a qualità di u rame è u gradu di ricottura di u filu smaltatu. I principali fattori chì influenzanu l'allungamentu è l'angulu di ritornu elasticu di u filu smaltatu sò (1) a qualità di u filu; (2) a forza esterna; (3) u gradu di ricottura.
3.1.3 a tenacità di a pellicola di pittura include l'avvolgimentu è u stiramentu, vale à dì, a deformazione di stiramentu permessa di a pellicola di pittura chì ùn si rompe micca cù a deformazione di stiramentu di u cunduttore.
3.1.4 l'adesione di a pellicola di pittura include a rottura è u sbucciamentu rapidi. A capacità di adesione di a pellicola di pittura à u cunduttore hè principalmente valutata.
3.1.5 A prova di resistenza à i graffi di u film di pittura di filu smaltatu riflette a resistenza di u film di pittura contr'à i graffi meccanichi.
3.2 resistenza à u calore: cumprese a prova di shock termicu è di rottura per rammollimentu.
3.2.1 u shock termicu di u filu smaltatu hè a resistenza termica di u film di rivestimentu di u filu smaltatu in massa sottu l'azione di u stress meccanicu.
Fattori chì influenzanu u shock termicu: pittura, filu di rame è prucessu di smaltatura.
3.2.3 A prestazione di rammollimentu è di rottura di u filu smaltatu hè una misura di a capacità di u film di pittura di u filu smaltatu di resiste à a deformazione termica sottu forza meccanica, vale à dì, a capacità di u film di pittura sottu pressione di plastificà è ammorbidisce à alta temperatura. A prestazione di rammollimentu termicu è di rottura di u film di filu smaltatu dipende da a struttura moleculare di u film è da a forza trà e catene moleculari.
3.3 e proprietà elettriche includenu: tensione di rottura, continuità di u film è prova di resistenza DC.
3.3.1 a tensione di rottura si riferisce à a capacità di carica di tensione di u film di filu smaltatu. I principali fattori chì influenzanu a tensione di rottura sò: (1) spessore di u film; (2) rotondità di u film; (3) gradu di polimerizazione; (4) impurità in u film.
3.3.2 A prova di continuità di u film hè ancu chjamata prova di u foru di stenopeu. I so principali fattori d'influenza sò: (1) materie prime; (2) prucessu operativu; (3) equipaggiamentu.
3.3.3 A resistenza DC si riferisce à u valore di resistenza misuratu in unità di lunghezza. Hè principalmente influenzata da: (1) u gradu di ricottura; (2) l'attrezzatura smaltata.
3.4 a resistenza chimica include a resistenza à i solventi è a saldatura diretta.
3.4.1 resistenza à i solventi: in generale, u filu smaltatu deve passà per u prucessu d'impregnazione dopu l'avvolgimentu. U solvente in a vernice impregnante hà diversi gradi d'effettu di gonfiore nantu à u film di pittura, in particulare à temperature più elevate. A resistenza chimica di u film di filu smaltatu hè principalmente determinata da e caratteristiche di u film stessu. Sottu certe cundizioni di a pittura, u prucessu smaltatu hà ancu una certa influenza nantu à a resistenza à i solventi di u filu smaltatu.
3.4.2 A prestazione di saldatura diretta di u filu smaltatu riflette a capacità di saldatura di u filu smaltatu in u prucessu di avvolgimentu senza rimuovere a pellicola di pittura. I principali fattori chì influenzanu a saldabilità diretta sò: (1) l'influenza di a tecnulugia, (2) l'influenza di a pittura.

prestazione
3.1 proprietà meccaniche: cumprese l'allungamentu, l'angulu di rimbalzu, a morbidezza è l'adesione, u raschiamentu di a pittura, a resistenza à a trazione, ecc.
3.1.1 l'allungamentu riflette a plasticità di u materiale è hè adupratu per valutà a duttilità di u filu smaltatu.
3.1.2 L'angulu di ritornu è a morbidezza riflettenu a deformazione elastica di u materiale è ponu esse aduprati per valutà a morbidezza di u filu smaltatu.
L'allungamentu, l'angulu di ritornu elasticu è a morbidezza riflettenu a qualità di u rame è u gradu di ricottura di u filu smaltatu. I principali fattori chì influenzanu l'allungamentu è l'angulu di ritornu elasticu di u filu smaltatu sò (1) a qualità di u filu; (2) a forza esterna; (3) u gradu di ricottura.
3.1.3 a tenacità di a pellicola di pittura include l'avvolgimentu è u stiramentu, vale à dì, a deformazione à trazione permessa di a pellicola di pittura ùn si rompe micca cù a deformazione à trazione di u cunduttore.
3.1.4 l'adesione di u film include a frattura rapida è a sfaldatura. A capacità di adesione di u film di pittura à u cunduttore hè stata valutata.
3.1.5 a prova di resistenza à i graffi di u film di filu smaltatu riflette a resistenza di u film contr'à i graffi meccanichi.
3.2 resistenza à u calore: cumprese a prova di shock termicu è di rottura per rammollimentu.
3.2.1 u shock termicu di u filu smaltatu si riferisce à a resistenza à u calore di u film di rivestimentu di u filu smaltatu in massa sottu stress meccanicu.
Fattori chì influenzanu u shock termicu: pittura, filu di rame è prucessu di smaltatura.
3.2.3 A prestazione di rammollimentu è di rumpitura di u filu smaltatu hè una misura di a capacità di u filmu di filu smaltatu di resiste à a deformazione termica sottu l'azione di a forza meccanica, vale à dì, a capacità di u filmu di plastificà è ammorbidisce à alta temperatura sottu l'azione di a pressione. E proprietà di rammollimentu termicu è di rumpitura di u filmu di filu smaltatu dipendenu da a struttura moleculare è da a forza trà e catene moleculari.
3.3 e prestazioni elettriche includenu: tensione di rottura, continuità di u film è prova di resistenza DC.
3.3.1 a tensione di rottura si riferisce à a capacità di carica di tensione di u film di filu smaltatu. I principali fattori chì influenzanu a tensione di rottura sò: (1) spessore di u film; (2) rotondità di u film; (3) gradu di polimerizazione; (4) impurità in u film.
3.3.2 A prova di continuità di u film hè ancu chjamata prova di u foru di stenopeu. I principali fattori d'influenza sò: (1) materie prime; (2) prucessu operativu; (3) equipaggiamentu.
3.3.3 A resistenza DC si riferisce à u valore di resistenza misuratu in unità di lunghezza. Hè principalmente influenzata da i seguenti fattori: (1) u gradu di ricottura; (2) l'attrezzatura di smaltatura.
3.4 a resistenza chimica include a resistenza à i solventi è a saldatura diretta.
3.4.1 resistenza à i solventi: in generale, u filu smaltatu deve esse impregnatu dopu l'avvolgimentu. U solvente in a vernice impregnante hà un effettu di gonfiore differente nantu à u filmu, in particulare à temperature più elevate. A resistenza chimica di u filmu di filu smaltatu hè principalmente determinata da e caratteristiche di u filmu stessu. Sottu certe cundizioni di u rivestimentu, u prucessu di rivestimentu hà ancu una certa influenza nantu à a resistenza à i solventi di u filu smaltatu.
3.4.2 a prestazione di saldatura diretta di u filu smaltatu riflette a capacità di saldatura di u filu smaltatu in u prucessu di avvolgimentu senza rimuovere u film di pittura. I principali fattori chì influenzanu a saldabilità diretta sò: (1) l'influenza di a tecnulugia, (2) l'influenza di u rivestimentu

prucessu tecnologicu
Pagamentu → ricottura → pittura → cottura → raffreddamentu → lubrificazione → ripigliatura
Partenza
In un funziunamentu nurmale di a smaltatrice, a maiò parte di l'energia è di a forza fisica di l'operatore sò cunsumate in a parte di sbobinatura. A sustituzione di a bobina di sbobinatura face chì l'operatore paghi assai travagliu, è hè faciule chì u giuntu pruduci prublemi di qualità è fallimenti di funziunamentu. U metudu efficace hè a tracciatura di grande capacità.
A chjave per pagà hè di cuntrullà a tensione. Quandu a tensione hè alta, ùn solu renderà u cunduttore sottile, ma ancu affetterà parechje proprietà di u filu smaltatu. Da l'aspettu, u filu sottile hà una scarsa lucentezza; da u puntu di vista di e prestazioni, l'allungamentu, a resilienza, a flessibilità è u shock termicu di u filu smaltatu sò affettati. A tensione di a linea di pagamentu hè troppu chjuca, a linea hè faciule da saltà, ciò chì face chì a linea di tirata è a linea tocchinu a bocca di u fornu. Quandu si mette in opera, a più grande paura hè chì a tensione di u mezu cerchju sia grande è a tensione di u mezu cerchju sia chjuca. Questu ùn solu renderà u filu allentatu è rottu, ma ancu causerà un grande battimentu di u filu in u fornu, risultendu in u fallimentu di a fusione è di u toccu di u filu. A tensione di pagamentu deve esse uniforme è curretta.
Hè assai utile d'installà u gruppu di roti di putenza davanti à u fornu di ricottura per cuntrullà a tensione. A tensione massima di non allungamentu di u filu di rame flessibile hè di circa 15 kg / mm2 à temperatura ambiente, 7 kg / mm2 à 400 ℃, 4 kg / mm2 à 460 ℃ è 2 kg / mm2 à 500 ℃. In u prucessu di rivestimentu nurmale di u filu smaltatu, a tensione di u filu smaltatu deve esse significativamente inferiore à a tensione di non estensione, chì deve esse cuntrullata à circa 50%, è a tensione di messa in opera deve esse cuntrullata à circa 20% di a tensione di non estensione.
U dispusitivu di svuotamentu di tipu à rotazione radiale hè generalmente adupratu per bobine di grande dimensione è di grande capacità; u dispusitivu di svuotamentu di tipu over end o di tipu spazzola hè generalmente adupratu per cunduttori di taglia media; u dispusitivu di svuotamentu di tipu spazzola o di tipu manica à doppiu conu hè generalmente adupratu per cunduttori di micro dimensione.
Indipendentemente da u metudu di pagamentu aduttatu, ci sò requisiti stretti per a struttura è a qualità di a bobina di filu di rame nudu.
—-A superficia deve esse liscia per assicurà chì u filu ùn sia micca graffiatu
Ci sò anguli di raghju r di 2-4 mm da i dui lati di u core di l'asta è dentru è fora di a piastra laterale, in modu da assicurà a messa in opera equilibrata durante u prucessu di messa in opera.
Dopu chì a bobina hè stata trattata, i testi di equilibriu staticu è dinamicu devenu esse realizati
—- U diametru di u core di l'arburu di u dispusitivu di pagamentu di spazzola: u diametru di a piastra laterale hè menu di 1: 1,7; u diametru di u dispusitivu di pagamentu di l'estremità superiore hè menu di 1: 1,9, altrimenti u filu si romperà quandu si paga à u core di l'arburu.

ricottura
U scopu di a ricottura hè di fà indurisce u cunduttore per via di u cambiamentu di reticolo in u prucessu di trafilatura di a matrice riscaldata à una certa temperatura, in modu chì a morbidezza necessaria da u prucessu pò esse restaurata dopu à u riarrangiamentu di a reticolo moleculare. À u listessu tempu, u lubrificante è l'oliu residuale nantu à a superficia di u cunduttore durante u prucessu di trafilatura ponu esse eliminati, in modu chì u filu pò esse facilmente pittatu è a qualità di u filu smaltatu pò esse garantita. A cosa più impurtante hè di assicurà chì u filu smaltatu abbia una flessibilità è un allungamentu adatti in u prucessu di usu cum'è avvolgimentu, è aiuta à migliurà a cunduttività à u listessu tempu.
Più grande hè a deformazione di u cunduttore, più bassu hè l'allungamentu è più alta hè a resistenza à a trazione.
Ci sò trè modi cumuni per ricottura u filu di rame: ricottura di bobina; ricottura cuntinua nantu à a macchina di trafilatura di filu; ricottura cuntinua nantu à a macchina di smaltatura. I primi dui metudi ùn ponu micca risponde à i requisiti di u prucessu di smaltatura. A ricottura di bobina pò solu ammorbidisce u filu di rame, ma u sgrassaggio ùn hè micca cumpletu. Siccomu u filu hè dolce dopu a ricottura, a piegatura hè aumentata durante u pagamentu. A ricottura cuntinua nantu à a macchina di trafilatura di filu pò ammorbidisce u filu di rame è rimuovere u grassu superficiale, ma dopu a ricottura, u filu di rame dolce s'avvolge nantu à a bobina è forma assai piegature. A ricottura cuntinua prima di pitturà nantu à a smaltatrice ùn pò micca solu ottene u scopu di ammorbidisce è sgrassà, ma ancu u filu ricottu hè assai drittu, direttamente in u dispusitivu di pittura, è pò esse rivestitu cù una pellicola di pittura uniforme.
A temperatura di u fornu di ricottura deve esse determinata secondu a lunghezza di u fornu di ricottura, a specificazione di u filu di rame è a velocità di a linea. À a listessa temperatura è velocità, più longu hè u fornu di ricottura, più cumpletamente hè pussibule ricuperà u reticolo di u cunduttore. Quandu a temperatura di ricottura hè bassa, più alta hè a temperatura di u fornu, megliu hè l'allungamentu. Ma quandu a temperatura di ricottura hè assai alta, si verifica u fenomenu cuntrariu. Più alta hè a temperatura di ricottura, più chjucu hè l'allungamentu, è a superficia di u filu perderà lucentezza, diventendu ancu fragile.
Una temperatura troppu alta di u fornu di ricottura ùn solu affetta a durata di vita di u fornu, ma brusgia ancu facilmente u filu quandu hè firmatu per a finitura, si rompe è si filetta. A temperatura massima di u fornu di ricottura deve esse cuntrullata à circa 500 ℃. Hè efficace selezziunà u puntu di cuntrollu di a temperatura à a pusizione apprussimativa di a temperatura statica è dinamica aduttendu un cuntrollu di a temperatura à dui stadii per u fornu.
U rame hè faciule d'ossidà à alta temperatura. L'ossidu di rame hè assai scioltu, è u film di pittura ùn pò micca esse attaccatu fermamente à u filu di rame. L'ossidu di rame hà un effettu cataliticu nantu à l'invecchiamentu di u film di pittura, è hà effetti negativi nantu à a flessibilità, u shock termicu è l'invecchiamentu termicu di u filu smaltatu. Se u cunduttore di rame ùn hè micca ossidatu, hè necessariu di mantene u cunduttore di rame fora di cuntattu cù l'ossigenu in l'aria à alta temperatura, dunque ci deve esse gas protettivu. A maiò parte di i forni di ricottura sò sigillati cù acqua à una estremità è aperti à l'altra. L'acqua in u serbatoiu d'acqua di u fornu di ricottura hà trè funzioni: chjude a bocca di u fornu, raffreddà u filu, generà vapore cum'è gas protettivu. À l'iniziu di l'avviu, perchè ci hè pocu vapore in u tubu di ricottura, l'aria ùn pò esse eliminata in tempu, dunque una piccula quantità di soluzione d'acqua alcolica (1: 1) pò esse versata in u tubu di ricottura. (fate attenzione à ùn versà alcolu puru è cuntrullate u dosaggio)
A qualità di l'acqua in u tank di ricottura hè assai impurtante. L'impurità in l'acqua renderanu u filu impuru, affettanu a pittura, incapace di furmà una pellicola liscia. U cuntenutu di cloru di l'acqua recuperata deve esse inferiore à 5 mg / L, è a cunduttività deve esse inferiore à 50 μ Ω / cm. L'ioni di cloruru attaccati à a superficia di u filu di rame corroderanu u filu di rame è a pellicola di pittura dopu un certu tempu, è producenu macchie nere nantu à a superficia di u filu in a pellicola di pittura di u filu smaltatu. Per assicurà a qualità, u lavandinu deve esse pulitu regularmente.
A temperatura di l'acqua in u serbatoiu hè ancu necessaria. Una temperatura alta di l'acqua hè favurevule à a presenza di vapore per prutege u filu di rame ricottu. U filu chì esce da u serbatoiu d'acqua ùn hè micca faciule da purtà acqua, ma ùn hè micca favurevule à u raffreddamentu di u filu. Ancu s'è a bassa temperatura di l'acqua ghjoca un rolu di raffreddamentu, ci hè assai acqua nantu à u filu, chì ùn hè micca favurevule à a pittura. In generale, a temperatura di l'acqua di a linea spessa hè più bassa, è quella di a linea fina hè più alta. Quandu u filu di rame esce da a superficia di l'acqua, si sente u sonu di vaporizazione è spruzzi d'acqua, chì indica chì a temperatura di l'acqua hè troppu alta. In generale, a linea spessa hè cuntrullata à 50 ~ 60 ℃, a linea media hè cuntrullata à 60 ~ 70 ℃, è a linea fina hè cuntrullata à 70 ~ 80 ℃. Per via di a so alta velocità è di u seriu prublema di trasportu d'acqua, a linea fina deve esse asciugata cù aria calda.

Pittura
A pittura hè u prucessu di rivestisce u filu di rivestimentu nantu à u cunduttore metallicu per furmà un rivestimentu uniforme cù un certu spessore. Questu hè ligatu à parechji fenomeni fisichi di i liquidi è di i metudi di pittura.
1. fenomeni fisichi
1) Viscosità quandu u liquidu scorri, a cullisione trà e molecule face chì una molecule si mova cù un altru stratu. Per via di a forza d'interazione, quest'ultimu stratu di molecule ostacula u muvimentu di u stratu precedente di molecule, mustrendu cusì l'attività di appiccicosità, chì hè chjamata viscosità. Diversi metudi di pittura è diverse specifiche di cunduttori richiedenu diverse viscosità di pittura. A viscosità hè principalmente ligata à u pesu moleculare di a resina, u pesu moleculare di a resina hè grande, è a viscosità di a pittura hè grande. Hè aduprata per pitturà linee ruvide, perchè e proprietà meccaniche di u film ottenutu da l'altu pesu moleculare sò megliu. A resina cù una piccula viscosità hè aduprata per u rivestimentu di linee fini, è u pesu moleculare di a resina hè chjucu è faciule da rivestisce uniformemente, è u film di pittura hè lisciu.
2) Ci sò molecule intornu à e molecule in u liquidu à tensione superficiale. A gravità trà ste molecule pò ghjunghje à un equilibriu tempurale. Da una parte, a forza di un stratu di molecule nantu à a superficia di u liquidu hè sottumessa à a gravità di e molecule di u liquidu, è a so forza punta à a prufundità di u liquidu, da l'altra parte, hè sottumessa à a gravità di e molecule di gas. Tuttavia, e molecule di gas sò più chjuche di e molecule di u liquidu è sò luntane. Dunque, e molecule in u stratu superficiale di u liquidu ponu esse ottenute. A causa di a gravità in u liquidu, a superficia di u liquidu si riduce u più pussibule per furmà una perla tonda. A superficia di a sfera hè a più chjuca in a listessa geometria di vulume. Se u liquidu ùn hè micca affettatu da altre forze, hè sempre sfericu sottu à a tensione superficiale.
Sicondu a tensione superficiale di a superficia di u liquidu di pittura, a curvatura di a superficia irregulare hè diversa, è a pressione pusitiva di ogni puntu hè squilibrata. Prima di entre in u fornu di rivestimentu di pittura, u liquidu di pittura in a parte spessa scorri versu u locu sottile per via di a tensione superficiale, in modu chì u liquidu di pittura sia uniforme. Stu prucessu hè chjamatu prucessu di livellazione. L'uniformità di u film di pittura hè influenzata da l'effettu di u livellamentu, è ancu da a gravità. Hè tramindui u risultatu di a forza risultante.
Dopu chì u feltru hè fattu cù u cunduttore di pittura, ci hè un prucessu di tiratura tonda. Siccomu u filu hè rivestitu di feltru, a forma di u liquidu di pittura hè in forma d'oliva. In questu mumentu, sottu l'azione di a tensione superficiale, a suluzione di pittura supera a viscosità di a pittura stessa è si trasforma in un cerchju in un mumentu. U prucessu di disegnu è arrotondamentu di a suluzione di pittura hè mostratu in a figura:
1 – cunduttore di pittura in u feltru 2 – mumentu di uscita di u feltru 3 – u liquidu di pittura hè arrotondatu per via di a tensione superficiale
Sè a specificazione di u filu hè chjuca, a viscosità di a pittura hè più chjuca, è u tempu necessariu per u disegnu di u cerchju hè menu; sè a specificazione di u filu aumenta, a viscosità di a pittura aumenta, è u tempu di tracciamentu necessariu hè ancu più grande. In a pittura à alta viscosità, qualchì volta a tensione superficiale ùn pò micca superà l'attritu internu di a pittura, ciò chì provoca un stratu di pittura irregulare.
Quandu u filu rivestitu hè sentitu, ci hè sempre un prublema di gravità in u prucessu di disegnu è arrotondamentu di u stratu di pittura. Sè u tempu d'azione di u cerchju di tirata hè cortu, l'angulu acutu di l'oliva sparirà rapidamente, u tempu d'effettu di l'azione di a gravità nantu à questu hè assai cortu, è u stratu di pittura nantu à u cunduttore hè relativamente uniforme. Sè u tempu di disegnu hè più longu, l'angulu acutu à e duie estremità hà un tempu longu è u tempu d'azione di a gravità hè più longu. In questu tempu, u stratu di liquidu di pittura à l'angulu acutu hà a tendenza di flussu discendente, chì face chì u stratu di pittura in e zone lucali s'ingrassassi, è a tensione superficiale face chì u liquidu di pittura si tiri in una palla è diventi particelle. Siccome a gravità hè assai prominente quandu u stratu di pittura hè grossu, ùn hè micca permessu di esse troppu grossu quandu ogni rivestimentu hè applicatu, chì hè una di e ragioni per chì "a pittura fina hè aduprata per rivestisce più di un stratu" quandu si riveste a linea di rivestimentu.
Quandu si riveste una linea fina, s'ella hè spessa, si contrae sottu l'azione di a tensione superficiale, furmendu lana ondulata o in forma di bambù.
S'ellu ci hè una bava assai fina nantu à u cunduttore, a bava ùn hè micca faciule da pitturà sottu l'azione di a tensione superficiale, è hè faciule da perde è diluisce, ciò chì provoca u foru di l'agulla di u filu smaltatu.
Sè u cunduttore tondu hè ovale, sottu l'azione di una pressione supplementaria, u stratu di liquidu di pittura hè finu à e duie estremità di l'asse longu ellitticu è più grossu à e duie estremità di l'asse cortu, ciò chì si traduce in un fenomenu significativu di non uniformità. Dunque, a rotondità di u filu di rame tondu utilizatu per u filu smaltatu deve risponde à i requisiti.
Quandu a bolla hè prodotta in a pittura, a bolla hè l'aria avvolta in a suluzione di pittura durante a miscelazione è l'alimentazione. Per via di a piccula proporzione d'aria, si alza à a superficia esterna per galleggiabilità. Tuttavia, per via di a tensione superficiale di u liquidu di pittura, l'aria ùn pò micca attraversà a superficia è stà in u liquidu di pittura. Stu tipu di pittura cù bolle d'aria hè applicata à a superficia di u filu è entra in u fornu di imballaggio di pittura. Dopu u riscaldamentu, l'aria si espande rapidamente, è u liquidu di pittura hè pittatu. Quandu a tensione superficiale di u liquidu hè ridutta per via di u calore, a superficia di a linea di rivestimentu ùn hè micca liscia.
3) U fenomenu di bagnatura hè chì e gocce di mercuriu si contraenu in ellissi nantu à a piastra di vetru, è e gocce d'acqua si espandenu nantu à a piastra di vetru per furmà un stratu finu cù un centru ligeramente convessu. U primu hè un fenomenu micca bagnante, è u secondu hè un fenomenu umitu. A bagnatura hè una manifestazione di forze moleculari. Se a gravità trà e molecule di un liquidu hè menu di quella trà u liquidu è u solidu, u liquidu umidifica u solidu, è tandu u liquidu pò esse rivestitu uniformemente nantu à a superficia di u solidu; se a gravità trà e molecule di u liquidu hè più grande di quella trà u liquidu è u solidu, u liquidu ùn pò micca bagnà u solidu, è u liquidu si contraerà in una massa nantu à a superficia solida. Hè un gruppu. Tutti i liquidi ponu inumidisce certi solidi, micca altri. L'angulu trà a linea tangente di u livellu di u liquidu è a linea tangente di a superficia solida hè chjamatu angulu di cuntattu. L'angulu di cuntattu hè menu di 90 ° liquidu solidu bagnatu, è u liquidu ùn bagna micca u solidu à 90 ° o più.
Sè a superficia di u filu di rame hè luminosa è pulita, si pò applicà un stratu di pittura. Sè a superficia hè macchiata d'oliu, l'angulu di cuntattu trà u cunduttore è l'interfaccia di u liquidu di pittura hè affettatu. U liquidu di pittura cambierà da bagnante à micca bagnante. Sè u filu di rame hè duru, a disposizione irregulare di u reticolo moleculare di a superficia hà poca attrazione nantu à a pittura, ciò chì ùn hè micca favurevule à l'umidificazione di u filu di rame da a suluzione di lacca.
4) Fenomenu capillare u liquidu in u muru di u tubu hè aumentatu, è u liquidu chì ùn umidifica micca u muru di u tubu diminuisce in u tubu hè chjamatu fenomenu capillare. Questu hè duvutu à u fenomenu di bagnatura è l'effettu di a tensione superficiale. A pittura di feltro hè di utilizà u fenomenu capillare. Quandu u liquidu umidifica u muru di u tubu, u liquidu si alza longu u muru di u tubu per furmà una superficia concava, chì aumenta a superficia di u liquidu, è a tensione superficiale deve fà chì a superficia di u liquidu si ritiri à u minimu. Sottu à sta forza, u livellu di u liquidu serà orizzontale. U liquidu in u tubu si alzerà cù l'aumentu finu à chì l'effettu di bagnatura è a tensione superficiale tira versu l'altu è u pesu di a colonna di liquidu in u tubu ghjunghje à l'equilibriu, u liquidu in u tubu smetterà di cresce. Più fine hè u capillare, più chjuca hè a gravità specifica di u liquidu, più chjucu hè l'angulu di cuntattu di bagnatura, più grande hè a tensione superficiale, più altu hè u livellu di u liquidu in u capillare, più evidente hè u fenomenu capillare.

2. Metudu di pittura à feltro
A struttura di u metudu di pittura à u feltru hè simplice è l'operazione hè pratica. Finchè u feltru hè fissatu pianu nantu à i dui lati di u filu cù a stecca di feltru, e caratteristiche sciolte, morbide, elastiche è porose di u feltru sò aduprate per furmà u foru di u stampu, raschjà a pittura in eccessu nantu à u filu, assorbe, almacenà, trasportà è cumpone u liquidu di pittura per via di u fenomenu capillare, è applicà u liquidu di pittura uniforme nantu à a superficia di u filu.
U metudu di rivestimentu di feltro ùn hè micca adattatu per a pittura di filu smaltatu cù una volatilizazione di solvente troppu rapida o una viscosità troppu alta. Una volatilizazione di solvente troppu rapida è una viscosità troppu alta bluccheranu i pori di u feltro è perderanu rapidamente a so bona elasticità è a capacità di sifone capillare.
Quandu si usa u metudu di pittura cù feltro, ci vole à fà attenzione à:
1) A distanza trà a pinza di feltro è l'entrata di u fornu. Cunsiderendu a forza risultante di livellazione è a gravità dopu a pittura, i fattori di sospensione di linea è a gravità di a pittura, a distanza trà u feltro è u serbatoiu di pittura (macchina orizzontale) hè 50-80 mm, è a distanza trà u feltro è a bocca di u fornu hè 200-250 mm.
2) Specifiche di u feltru. Quandu si applicanu specifiche grosse, u feltru deve esse largu, grossu, dolce, elasticu è avè parechji pori. U feltru hè faciule per furmà fori di stampu relativamente grandi in u prucessu di pittura, cù una grande quantità di almacenamentu di pittura è consegna rapida. Hè necessariu chì sia strettu, finu, densu è cù picculi pori quandu si applica un filu finu. U feltru pò esse imballatu cù un pannu di lana di cuttone o un pannu di maglietta per furmà una superficia fina è dolce, in modu chì a quantità di pittura sia chjuca è uniforme.
Requisiti per a dimensione è a densità di u feltru rivestitu
Specificazione mm larghezza × spessore densità g / cm3 specificazione mm larghezza × spessore densità g / cm3
0,8~2,5 50×16 0,14~0,16 0,1~0,2 30×6 0,25~0,30
0,4~0,8 40×12 0,16~0,20 0,05~0,10 25×4 0,30~0,35
20 ~ 0,250,05 sottu à 20 × 30,35 ~ 0,40
3) A qualità di u feltru. Per a pittura hè necessariu un feltru di lana di alta qualità cù fibre fini è lunghe (a fibra sintetica cù una eccellente resistenza à u calore è à l'usura hè stata aduprata per rimpiazzà u feltru di lana in paesi stranieri). 5%, pH = 7, spessore lisciu è uniforme.
4) Requisiti per a stecca di feltro. A stecca deve esse piallata è trattata accuratamente, senza ruggine, mantenendu una superficia di cuntattu piana cù u feltro, senza piegature è deformazioni. Stecche di pesu diversu devenu esse preparate cù diversi diametri di filu. A strettezza di u feltro deve esse cuntrullata da l'autogravità di a stecca in quantu pussibule, è si deve evità ch'ella sia cumpressata da viti o molle. U metudu di cumpattazione autogravità pò fà chì u rivestimentu di ogni filu sia abbastanza consistente.
5) U feltru deve esse bè assuciatu cù a pruvista di pittura. À cundizione chì u materiale di pittura ferma invariatu, a quantità di pruvista di pittura pò esse cuntrullata aghjustendu a rotazione di u rullu di trasportu di pittura. A pusizione di u feltru, a stecca è u cunduttore deve esse disposta in modu chì u foru di a matrice di furmazione sia à livellu cù u cunduttore, in modu da mantene a pressione uniforme di u feltru nantu à u cunduttore. A pusizione urizzuntale di a rota guida di a macchina di smaltatura urizzuntale deve esse più bassa di a cima di u rullu di smaltatura, è l'altezza di a cima di u rullu di smaltatura è u centru di l'interstratu di feltru devenu esse nantu à a stessa linea urizzuntale. Per assicurà u spessore di u film è a finitura di u filu smaltatu, hè apprupriatu aduprà una piccula circulazione per a pruvista di pittura. U liquidu di pittura hè pompatu in a grande scatula di pittura, è a pittura di circulazione hè pompata in u picculu serbatu di pittura da a grande scatula di pittura. Cù u cunsumu di pittura, u picculu serbatu di pittura hè continuamente supplementatu da a pittura in a grande scatula di pittura, in modu chì a pittura in u picculu serbatu di pittura mantene una viscosità uniforme è un cuntenutu di solidi.
6) Dopu esse statu utilizatu per un certu periodu di tempu, i pori di u feltru rivestitu saranu bluccati da a polvere di rame nantu à u filu di rame o altre impurità in a pittura. U filu rottu, u filu attaccatu o a giuntura in a pruduzzione graffieranu è dannigheranu ancu a superficia dolce è uniforme di u feltru. A superficia di u filu serà dannighjata da l'attritu à longu andà cù u feltru. A radiazione di temperatura à a bocca di u fornu induriscerà u feltru, dunque deve esse rimpiazzatu regularmente.
7) A pittura di feltro hà i so svantaghji inevitabili. Rimpiazzamentu frequente, bassa rata d'utilizazione, aumentu di i prudutti di scarto, grande perdita di feltro; u spessore di u film trà e linee ùn hè micca faciule da ghjunghje à u listessu; hè faciule causà eccentricità di u film; a velocità hè limitata. Perchè l'attritu causatu da u muvimentu relativu trà u filu è u feltro quandu a velocità di u filu hè troppu rapida, pruducerà calore, cambierà a viscosità di a pittura, è ancu brusgiarà u feltro; un funziunamentu impropriu purterà u feltro in u fornu è causerà incidenti d'incendiu; ci sò fili di feltro in u film di filu smaltatu, chì averanu effetti negativi nantu à u filu smaltatu resistente à alte temperature; a pittura à alta viscosità ùn pò esse aduprata, ciò chì aumenterà u costu.

3. Passu di pittura
U numeru di passaggi di pittura hè influenzatu da u cuntenutu di solidi, a viscosità, a tensione superficiale, l'angulu di cuntattu, a velocità di asciugatura, u metudu di pittura è u spessore di u rivestimentu. A pittura generale di filu smaltatu deve esse rivestita è cotta parechje volte per fà evaporà cumpletamente u solvente, a reazione di resina sia cumpleta è si formi una bona pellicola.
Velocità di pittura pittura cuntenutu solidu tensione superficiale viscosità di pittura metudu di pittura
Stampo di feltro altu è bassu, grossu è magre, veloce è lentu, di alta è bassa dimensione
Quante volte di pittura
U primu rivestimentu hè a chjave. S'ellu hè troppu finu, u film pruducerà una certa permeabilità à l'aria, è u cunduttore di rame serà ossidatu, è infine a superficia di u filu smaltatu fiurirà. S'ellu hè troppu grossu, a reazione di reticolazione ùn pò micca esse sufficiente è l'adesione di u film diminuirà, è a pittura si restringerà à a punta dopu a rottura.
L'ultimu rivestimentu hè più finu, ciò chì hè beneficu per a resistenza à i graffi di u filu smaltatu.
In a pruduzzione di una linea di specificazione fina, u numeru di passaggi di pittura affetta direttamente l'aspettu è e prestazioni di u foru stenopeicu.

panificazione
Dopu chì u filu hè statu pittatu, entra in u fornu. Prima, u solvente in a pittura hè evaporatu, è dopu solidificatu per furmà un stratu di film di pittura. Dopu, hè pittatu è cottu. Tuttu u prucessu di cottura hè cumpletatu ripetendu questu parechje volte.
1. Distribuzione di a temperatura di u fornu
A distribuzione di a temperatura di u fornu hà una grande influenza nant'à a cottura di u filu smaltatu. Ci sò dui requisiti per a distribuzione di a temperatura di u fornu: a temperatura longitudinale è a temperatura trasversale. U requisitu di temperatura longitudinale hè curvilineu, vale à dì, da u bassu à l'altu, è dopu da l'altu à u bassu. A temperatura trasversale deve esse lineare. L'uniformità di a temperatura trasversale dipende da u riscaldamentu, a cunservazione di u calore è a cunvezione di u gasu caldu di l'attrezzatura.
U prucessu di smaltatura richiede chì u fornu di smaltatura risponde à i requisiti di
a) Cuntrollu precisu di a temperatura, ± 5 ℃
b) A curva di temperatura di u fornu pò esse aghjustata, è a temperatura massima di a zona di curazione pò ghjunghje à 550 ℃
c) A diffarenza di temperatura trasversale ùn deve micca superà 5 ℃.
Ci sò trè tippi di temperatura in u fornu: a temperatura di a fonte di calore, a temperatura di l'aria è a temperatura di u cunduttore. Tradizionalmente, a temperatura di u fornu hè misurata da a termocuppia piazzata in l'aria, è a temperatura hè generalmente vicina à a temperatura di u gas in u fornu. T-source > t-gas > T-paint > t-wire (T-paint hè a temperatura di i cambiamenti fisichi è chimichi di a pittura in u fornu). In generale, T-paint hè circa 100 ℃ più bassa chè t-gas.
U fornu hè divisu longitudinalmente in zona d'evaporazione è zona di solidificazione. A zona d'evaporazione hè duminata da u solvente d'evaporazione, è a zona di polimerizazione hè duminata da u film di polimerizazione.
2. Evaporazione
Dopu chì a pittura isolante hè stata applicata à u cunduttore, u solvente è u diluente sò evaporati durante a cottura. Ci sò duie forme di liquidu à gas: evaporazione è ebullizione. E molecule nantu à a superficia di u liquidu chì entranu in l'aria sò chjamate evaporazione, chì pò esse realizata à qualsiasi temperatura. Affettate da a temperatura è a densità, l'alta temperatura è a bassa densità ponu accelerà l'evaporazione. Quandu a densità righjunghje una certa quantità, u liquidu ùn si evapora più è diventa saturatu. E molecule in l'internu di u liquidu si trasformanu in gas per furmà bolle è si alzanu à a superficia di u liquidu. E bolle scoppianu è liberanu vapore. U fenomenu chì e molecule in l'internu è nantu à a superficia di u liquidu vaporizanu à u listessu tempu hè chjamatu ebullizione.
A pellicola di filu smaltatu deve esse liscia. A vaporizazione di u solvente deve esse effettuata in forma d'evaporazione. L'ebullizione ùn hè assolutamente micca permessa, altrimenti appariranu bolle è particelle pelose nantu à a superficia di u filu smaltatu. Cù l'evaporazione di u solvente in a pittura liquida, a pittura isolante diventa sempre più spessa, è u tempu per u solvente in a pittura liquida per migrà versu a superficia diventa più longu, in particulare per u filu smaltatu grossu. A causa di u spessore di a pittura liquida, u tempu d'evaporazione deve esse più longu per evità a vaporizazione di u solvente internu è ottene una pellicola liscia.
A temperatura di a zona d'evaporazione dipende da u puntu d'ebullizione di a suluzione. Sè u puntu d'ebullizione hè bassu, a temperatura di a zona d'evaporazione serà più bassa. Tuttavia, a temperatura di a pittura nantu à a superficia di u filu hè trasferita da a temperatura di u fornu, più l'assorbimentu di calore di l'evaporazione di a suluzione, l'assorbimentu di calore di u filu, dunque a temperatura di a pittura nantu à a superficia di u filu hè assai più bassa chè a temperatura di u fornu.
Ancu s'ellu ci hè una fase d'evaporazione in a cottura di smalti à grana fina, u solvente evapora in un tempu assai cortu per via di u rivestimentu finu nantu à u filu, dunque a temperatura in a zona d'evaporazione pò esse più alta. Sè u film hà bisognu di una temperatura più bassa durante a polimerizazione, cum'è u filu smaltatu di poliuretanu, a temperatura in a zona d'evaporazione hè più alta di quella in a zona di polimerizazione. Sè a temperatura di a zona d'evaporazione hè bassa, a superficia di u filu smaltatu formerà capelli restringibili, à volte ondulati o fiammosi, à volte concavi. Questu hè perchè un stratu uniforme di pittura hè furmatu nantu à u filu dopu chì u filu hè statu pittatu. Sè u film ùn hè micca cottu rapidamente, a pittura si riduce per via di a tensione superficiale è di l'angulu di bagnatura di a pittura. Quandu a temperatura di a zona d'evaporazione hè bassa, a temperatura di a pittura hè bassa, u tempu d'evaporazione di u solvente hè longu, a mobilità di a pittura in l'evaporazione di u solvente hè chjuca, è u livellamentu hè scarsu. Quandu a temperatura di a zona d'evaporazione hè alta, a temperatura di a pittura hè alta, è u tempu d'evaporazione di u solvente hè longu. U tempu d'evaporazione hè cortu, u muvimentu di a pittura liquida in l'evaporazione di u solvente hè grande, u livellamentu hè bonu, è a superficia di u filu smaltatu hè liscia.
Sè a temperatura in a zona d'evaporazione hè troppu alta, u solvente in u stratu esternu s'evaporerà rapidamente appena u filu rivestitu entra in u fornu, chì formerà rapidamente "gelatina", impedendu cusì a migrazione esterna di u solvente di u stratu internu. Di cunsiguenza, un gran numeru di solventi in u stratu internu saranu furzati à evaporà o bollire dopu esse entrati in a zona d'alta temperatura inseme cù u filu, ciò chì distruggerà a continuità di u film di pittura superficiale è causerà fori di spillo è bolle in u film di pittura è altri prublemi di qualità.

3. guarigione
U filu entra in a zona di polimerizazione dopu l'evaporazione. A reazione principale in a zona di polimerizazione hè a reazione chimica di a pittura, vale à dì, a reticolazione è a polimerizazione di a basa di pittura. Per esempiu, a pittura di poliestere hè un tipu di film di pittura chì forma una struttura di rete reticolendu l'estere di l'arburu cù una struttura lineare. A reazione di polimerizazione hè assai impurtante, hè direttamente ligata à e prestazioni di a linea di rivestimentu. Se a polimerizazione ùn hè micca abbastanza, pò influenzà a flessibilità, a resistenza à i solventi, a resistenza à i graffi è a rottura di l'ammorbidimentu di u filu di rivestimentu. Calchì volta, ancu s'è tutte e prestazioni eranu bone à quellu tempu, a stabilità di u film era scarsa, è dopu un periodu di almacenamentu, i dati di prestazione sò diminuiti, ancu senza qualificazione. Se a polimerizazione hè troppu alta, u film diventa fragile, a flessibilità è u shock termicu diminuiranu. A maiò parte di i fili smaltati ponu esse determinati da u culore di u film di pittura, ma perchè a linea di rivestimentu hè cotta parechje volte, ùn hè micca cumpletu ghjudicà solu da l'aspettu. Quandu a polimerizazione interna ùn hè micca abbastanza è a polimerizazione esterna hè assai sufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè assai bonu, ma a pruprietà di peeling hè assai scarsa. A prova d'invecchiamentu termicu pò purtà à a manica di u rivestimentu o à un grande sbucciamentu. À u cuntrariu, quandu a polimerizazione interna hè bona ma a polimerizazione esterna hè insufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè ancu bonu, ma a resistenza à i graffi hè assai scarsa.
À u cuntrariu, quandu a polimerizazione interna hè bona ma a polimerizazione esterna hè insufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè ancu bonu, ma a resistenza à i graffi hè assai scarsa.
U filu entra in a zona di polimerizazione dopu l'evaporazione. A reazione principale in a zona di polimerizazione hè a reazione chimica di a pittura, vale à dì, a reticolazione è a polimerizazione di a basa di pittura. Per esempiu, a pittura di poliestere hè un tipu di film di pittura chì forma una struttura di rete reticolendu l'estere di l'arburu cù una struttura lineare. A reazione di polimerizazione hè assai impurtante, hè direttamente ligata à e prestazioni di a linea di rivestimentu. Se a polimerizazione ùn hè micca abbastanza, pò influenzà a flessibilità, a resistenza à i solventi, a resistenza à i graffi è a degradazione di l'ammorbidimentu di u filu di rivestimentu.
Sè a polimerizazione ùn hè micca abbastanza, pò influenzà a flessibilità, a resistenza à i solventi, a resistenza à i graffi è a rottura di rammollimentu di u filu di rivestimentu. Calchì volta, ancu s'è tutte e prestazioni eranu bone à quellu tempu, a stabilità di u filmu era scarsa, è dopu un periodu di almacenamentu, i dati di prestazione sò diminuiti, ancu senza qualificazione. Sè a polimerizazione hè troppu alta, u filmu diventa fragile, a flessibilità è u shock termicu diminuiranu. A maiò parte di i fili smaltati ponu esse determinati da u culore di u filmu di pittura, ma perchè a linea di rivestimentu hè cotta parechje volte, ùn hè micca cumpletu ghjudicà solu da l'aspettu. Quandu a polimerizazione interna ùn hè micca abbastanza è a polimerizazione esterna hè assai sufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè assai bonu, ma a pruprietà di sbucciatura hè assai scarsa. A prova di invecchiamento termicu pò purtà à a manica di rivestimentu o à un grande sbucciatura. À u cuntrariu, quandu a polimerizazione interna hè bona ma a polimerizazione esterna hè insufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè ancu bonu, ma a resistenza à i graffi hè assai scarsa. In a reazione di polimerizazione, a densità di u gasu solvente o l'umidità in u gasu influenzanu principalmente a furmazione di u filmu, ciò chì face chì a resistenza di u filmu di a linea di rivestimentu diminuisca è a resistenza à i graffi sia affettata.
A maiò parte di i fili smaltati ponu esse determinati da u culore di a pellicola di pittura, ma postu chì a linea di rivestimentu hè cotta parechje volte, ùn hè micca cumpletu ghjudicà solu da l'aspettu. Quandu a polimerizazione interna ùn hè micca abbastanza è a polimerizazione esterna hè assai sufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè assai bonu, ma a pruprietà di sfaldatura hè assai scarsa. A prova di invecchiamento termicu pò purtà à a manica di rivestimentu o à un grande sfaldatura. À u cuntrariu, quandu a polimerizazione interna hè bona ma a polimerizazione esterna hè insufficiente, u culore di a linea di rivestimentu hè ancu bonu, ma a resistenza à i graffi hè assai scarsa. In a reazione di polimerizazione, a densità di u gasu solvente o l'umidità in u gasu influenzanu principalmente a furmazione di a pellicola, ciò chì face chì a resistenza di a pellicola di a linea di rivestimentu diminuisca è a resistenza à i graffi sia affettata.

4. Smaltimentu di i rifiuti
Durante u prucessu di cottura di u filu smaltatu, u vapore di solvente è e sustanze à bassa molecularità crepate devenu esse scaricate da u fornu in tempu. A densità di u vapore di solvente è l'umidità in u gasu influenzeranu l'evaporazione è a polimerizazione in u prucessu di cottura, è e sustanze à bassa molecularità influenzeranu a levigatezza è a luminosità di u film di pittura. Inoltre, a cuncentrazione di vapore di solvente hè ligata à a sicurezza, dunque u scaricu di rifiuti hè assai impurtante per a qualità di u produttu, a pruduzzione sicura è u cunsumu di calore.
Cunsiderendu a qualità di u produttu è a sicurezza di a pruduzzione, a quantità di scaricu di rifiuti deve esse più grande, ma una grande quantità di calore deve esse eliminata à u listessu tempu, dunque u scaricu di rifiuti deve esse apprupriatu. U scaricu di rifiuti di u fornu à circulazione d'aria calda à combustione catalitica hè di solitu 20 ~ 30% di a quantità d'aria calda. A quantità di rifiuti dipende da a quantità di solvente utilizatu, l'umidità di l'aria è u calore di u fornu. Circa 40 ~ 50 m3 di rifiuti (cunvertiti à temperatura ambiente) saranu scaricati quandu si usa 1 kg di solvente. A quantità di rifiuti pò ancu esse ghjudicata da e cundizioni di riscaldamentu di a temperatura di u fornu, a resistenza à i graffi di u filu smaltatu è a lucentezza di u filu smaltatu. Se a temperatura di u fornu hè chjusa per un bellu pezzu, ma u valore d'indicazione di a temperatura hè sempre assai altu, significa chì u calore generatu da a combustione catalitica hè uguale o più grande di u calore cunsumatu in l'asciugatura in fornu, è l'asciugatura in fornu serà fora di cuntrollu à alta temperatura, dunque u scaricu di rifiuti deve esse aumentatu in modu apprupriatu. Sè a temperatura di u fornu hè riscaldata per un bellu pezzu, ma l'indicazione di a temperatura ùn hè micca alta, significa chì u cunsumu di calore hè troppu, è hè prubabile chì a quantità di rifiuti scaricati sia troppu. Dopu à l'ispezione, a quantità di rifiuti scaricati deve esse ridutta in modu apprupriatu. Quandu a resistenza à i graffi di u filu smaltatu hè scarsa, pò esse chì l'umidità di u gas in u fornu sia troppu alta, soprattuttu in tempu umitu d'estate, l'umidità in l'aria hè assai alta, è l'umidità generata dopu a combustione catalitica di u vapore di solvente face chì l'umidità di u gas in u fornu sia più alta. In questu mumentu, u scaricamentu di rifiuti deve esse aumentatu. U puntu di rugiada di u gas in u fornu ùn hè micca più di 25 ℃. Sè a lucentezza di u filu smaltatu hè scarsa è micca brillante, pò ancu esse chì a quantità di rifiuti scaricati sia chjuca, perchè e sustanze moleculari basse crepate ùn sò micca scaricate è attaccate à a superficia di u film di pittura, facendu chì u film di pittura si appanni.
U fumu hè un fenomenu cumunu in i forni di smaltatura orizzontale. Sicondu a teoria di a ventilazione, u gas scorri sempre da u puntu cù alta pressione à u puntu cù bassa pressione. Dopu chì u gas in u fornu hè riscaldatu, u vulume si espande rapidamente è a pressione aumenta. Quandu a pressione pusitiva appare in u fornu, a bocca di u fornu fumerà. U vulume di scaricu pò esse aumentatu o u vulume di furnitura d'aria pò esse riduttu per restaurà a zona di pressione negativa. Se solu una estremità di a bocca di u fornu fuma, hè perchè u vulume di furnitura d'aria à questa estremità hè troppu grande è a pressione d'aria lucale hè più alta di a pressione atmosferica, cusì chì l'aria supplementaria ùn pò micca entre in u fornu da a bocca di u fornu, riducendu u vulume di furnitura d'aria è facendu sparisce a pressione pusitiva lucale.

raffreddamentu
A temperatura di u filu smaltatu da u fornu hè assai alta, u film hè assai dolce è a resistenza hè assai chjuca. S'ellu ùn hè micca raffreddatu in tempu, u film serà dannighjatu dopu à a rota guida, ciò chì affetta a qualità di u filu smaltatu. Quandu a velocità di a linea hè relativamente lenta, finu à chì ci hè una certa lunghezza di a sezione di raffreddamentu, u filu smaltatu pò esse raffreddatu naturalmente. Quandu a velocità di a linea hè rapida, u raffreddamentu naturale ùn pò micca risponde à i requisiti, dunque deve esse furzatu à raffreddà, altrimenti a velocità di a linea ùn pò esse migliurata.
U raffreddamentu à aria furzata hè largamente utilizatu. Un soffiatore hè utilizatu per raffreddà a linea attraversu u canale d'aria è u raffreddatore. Nutate bè chì a fonte d'aria deve esse aduprata dopu a purificazione, per evità di soffià impurità è polvere nantu à a superficia di u filu smaltatu è di appiccicà si à u film di pittura, causendu prublemi di superficia.
Ancu s'è l'effettu di raffreddamentu à l'acqua hè assai bonu, affetterà a qualità di u filu smaltatu, farà chì u film cuntene acqua, riducerà a resistenza à i graffi è a resistenza à i solventi di u film, dunque ùn hè micca adattatu per l'usu.
lubrificazione
A lubrificazione di u filu smaltatu hà una grande influenza nantu à a tenuta di u riavvolgimentu. U lubrificante utilizatu per u filu smaltatu deve esse capace di fà chì a superficia di u filu smaltatu sia liscia, senza dannà u filu, senza affettà a forza di a bobina di riavvolgimentu è l'usu di l'utente. A quantità ideale d'oliu per ottene una sensazione di filu smaltatu liscia in manu, ma chì e mani ùn vedanu micca l'oliu evidente. Quantitativamente, 1 m2 di filu smaltatu pò esse rivestitu cù 1 g d'oliu lubrificante.
I metudi cumuni di lubrificazione includenu: oliatura di feltro, oliatura di pelle di vacca è oliatura di rulli. In a pruduzzione, diversi metudi di lubrificazione è diversi lubrificanti sò selezziunati per risponde à i diversi requisiti di u filu smaltatu in u prucessu di avvolgimentu.

Ripiglià
U scopu di riceve è urganizà u filu hè di avvolge u filu smaltatu in modu continuu, strettu è uniforme nantu à a bobina. Hè necessariu chì u mecanismu di ricezione sia guidatu senza intoppi, cù un rumore chjucu, una tensione adatta è una disposizione regulare. In i prublemi di qualità di u filu smaltatu, a proporzione di ritornu per via di a scarsa ricezione è disposizione di u filu hè assai grande, manifestata principalmente in a grande tensione di a linea di ricezione, u diametru di u filu tiratu o a rottura di u discu di u filu; a tensione di a linea di ricezione hè chjuca, a linea allentata nantu à a bobina provoca u disordine di a linea, è a disposizione irregulare provoca u disordine di a linea. Ancu se a maiò parte di sti prublemi sò causati da un funziunamentu impropriu, sò ancu necessarie misure necessarie per purtà comodità à l'operatori in u prucessu.
A tensione di a linea di ricezione hè assai impurtante, chì hè principalmente cuntrullata da a manu di l'operatore. Sicondu l'esperienza, alcuni dati sò furniti cum'è seguita: a linea approssimativa circa 1,0 mm hè circa 10% di a tensione senza estensione, a linea media hè circa 15% di a tensione senza estensione, a linea fina hè circa 20% di a tensione senza estensione, è a microlinea hè circa 25% di a tensione senza estensione.
Hè assai impurtante di determinà ragiunevolmente u rapportu trà a velocità di a linea è a velocità di ricezione. A piccula distanza trà e linee di a disposizione di a linea causerà facilmente a linea irregulare nantu à a bobina. A distanza di a linea hè troppu chjuca. Quandu a linea hè chjusa, e linee posteriori sò pressate nantu à parechji cerchi di linee frontali, righjunghjendu una certa altezza è colapsendu di colpu, in modu chì u cerchju di linee posteriore hè pressatu sottu à u cerchju di linee precedente. Quandu l'utente l'usa, a linea serà rotta è l'usu serà affettatu. A distanza di a linea hè troppu grande, a prima linea è a seconda linea sò in forma di croce, u spaziu trà u filu smaltatu nantu à a bobina hè assai, a capacità di u vassoio di filu hè ridutta, è l'aspettu di a linea di rivestimentu hè disordinatu. In generale, per u vassoio di filu cù un core chjucu, a distanza centrale trà e linee deve esse trè volte u diametru di a linea; per u discu di filu cù un diametru più grande, a distanza trà i centri trà e linee deve esse da trè à cinque volte u diametru di a linea. U valore di riferimentu di u rapportu di velocità lineare hè 1: 1,7-2.
Formula empirica t= π (r+r) × l/2v × D × 1000
Tempu di viaghju unidirezionale in T-line (min) r - diametru di a piastra laterale di a bobina (mm)
Diametru R di u cilindru di a bobina (mm) l - distanza d'apertura di a bobina (mm)
Velocità di u filu in V (m/min) d – diametru esternu di u filu smaltatu (mm)

7, Metudu di funziunamentu
Ancu s'è a qualità di u filu smaltatu dipende in gran parte da a qualità di e materie prime cum'è a pittura è u filu è da a situazione obiettiva di e macchine è di l'attrezzature, sè ùn trattemu micca seriamente una seria di prublemi cum'è a cottura, a ricottura, a velocità è a so relazione in operazione, sè ùn ammaestremu micca a tecnulugia operativa, ùn facemu micca un bon travagliu in u travagliu di tour è l'urganizazione di u parcheghju, ùn facemu micca un bon travagliu in l'igiene di u prucessu, ancu s'è i clienti ùn sò micca soddisfatti. Indipendentemente da quantu bona sia a cundizione, ùn pudemu micca pruduce filu smaltatu di alta qualità. Dunque, u fattore decisivu per fà un bon travagliu di filu smaltatu hè u sensu di rispunsabilità.
1. Prima di l'avviu di a macchina di smaltatura à circulazione d'aria calda à combustione catalitica, u ventilatore deve esse acceso per fà circulà lentamente l'aria in u fornu. Preriscaldate u fornu è a zona catalitica cù riscaldamentu elettricu per fà chì a temperatura di a zona catalitica righjunghji a temperatura d'accensione specificata di u catalizzatore.
2. "Trè diligenza" è "trè ispezione" in l'operazione di pruduzzione.
1) Misurate spessu a pellicola di pittura una volta à l'ora, è calibrate a pusizione zero di a carta micrometrica prima di a misurazione. Quandu si misura a linea, a carta micrometrica è a linea devenu mantene a listessa velocità, è a linea grande deve esse misurata in duie direzzione mutualmente perpendiculari.
2) Verificate spessu a dispusizione di i fili, osservate spessu a dispusizione di i fili avanti è indietro è a tenuta di a tensione, è curreggete in tempu utile. Verificate se l'oliu lubrificante hè currettu.
3) Fighjate spessu a superficia, osservate spessu s'ellu u filu smaltatu hà granuli, sbucciature è altri fenomeni avversi in u prucessu di rivestimentu, truvate e cause è curregge subitu. Per i prudutti difettosi nantu à a vittura, cacciate l'asse in tempu utile.
4) Verificate u funziunamentu, verificate se e parti mobili sò nurmali, fate attenzione à a strettezza di l'arburu di svuotamentu è impedite chì a testa di rullatura, u filu rottu è u diametru di u filu si restringenu.
5) Verificate a temperatura, a velocità è a viscosità secondu i requisiti di u prucessu.
6) Verificate se e materie prime rispondenu à i requisiti tecnichi di u prucessu di pruduzzione.
3. In l'operazione di pruduzzione di filu smaltatu, ci vole ancu à fà attenzione à i prublemi di splusione è di focu. A situazione di u focu hè a seguente:
A prima hè chì tuttu u fornu hè cumpletamente brusgiatu, ciò chì hè spessu causatu da a densità eccessiva di vapore o da a temperatura di a sezione trasversale di u fornu; a seconda hè chì parechji fili sò in focu per via di a quantità eccessiva di pittura durante a filettatura. Per prevene u focu, a temperatura di u fornu di prucessu deve esse strettamente cuntrullata è a ventilazione di u fornu deve esse liscia.
4. Disposizione dopu u parcheghju
U travagliu di finitura dopu à u parcheghju si riferisce principalmente à a pulizia di a vechja colla à a bocca di u fornu, a pulizia di u serbatoiu di pittura è di a rota guida, è à fà un bon travagliu in l'assainimentu ambientale di a smaltatrice è di l'ambiente circundante. Per mantene u serbatoiu di pittura pulitu, sè ùn guidate micca subitu, duvete copre u serbatoiu di pittura cù carta per evità l'introduzione di impurità.

Misurazione di e specifiche
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm). A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente adupratu per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0. Ci hè un metudu di misurazione diretta è un metudu di misurazione indiretta per a specificazione (diametru) di u filu smaltatu.
Ci hè un metudu di misurazione diretta è un metudu di misurazione indiretta per a specificazione (diametru) di u filu smaltatu.
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm). A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente adupratu per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0.
.
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm).
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm). A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente adupratu per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0.
.
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm). A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente adupratu per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0
A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente aduprata per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0.
A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente aduprata per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm).
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm). A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente adupratu per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0.
Ci hè un metudu di misurazione diretta è un metudu di misurazione indiretta per a specificazione (diametru) di u filu smaltatu.
A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente aduprata per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0. Ci hè un metudu di misurazione diretta è un metudu di misurazione indiretta per a specificazione (diametru) di u filu smaltatu. Misurazione diretta U metudu di misurazione diretta hè di misurà direttamente u diametru di u filu di rame nudu. U filu smaltatu deve esse brusgiatu prima, è si deve aduprà u metudu di u focu. U diametru di u filu smaltatu adupratu in u rotore di u mutore eccitatu in serie per l'utensili elettrici hè assai chjucu, dunque deve esse brusgiatu parechje volte in un cortu periodu di tempu quandu si usa u focu, altrimenti pò esse brusgiatu è influenzà l'efficienza.
U metudu di misurazione diretta hè di misurà direttamente u diametru di u filu di rame nudu. U filu smaltatu deve esse brusgiatu prima, è u metudu di u focu deve esse adupratu.
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm).
U filu smaltatu hè un tipu di cavu. A specificazione di u filu smaltatu hè espressa da u diametru di u filu di rame nudu (unità: mm). A misurazione di a specificazione di u filu smaltatu hè in realtà a misurazione di u diametru di u filu di rame nudu. Hè generalmente adupratu per a misurazione micrometrica, è a precisione di u micrometru pò ghjunghje à 0. Ci hè un metudu di misurazione diretta è un metudu di misurazione indiretta per a specificazione (diametru) di u filu smaltatu. Misurazione diretta U metudu di misurazione diretta hè di misurà direttamente u diametru di u filu di rame nudu. U filu smaltatu deve esse brusgiatu prima, è u metudu di u focu deve esse adupratu. U diametru di u filu smaltatu adupratu in u rotore di u mutore eccitatu in serie per l'utensili elettrici hè assai chjucu, dunque deve esse brusgiatu parechje volte in un cortu periodu quandu si usa u focu, altrimenti pò esse brusgiatu è influenzà l'efficienza. Dopu a brusgiatura, pulite a pittura brusgiata cù un pannu, è poi misurate u diametru di u filu di rame nudu cù un micrometru. U diametru di u filu di rame nudu hè a specificazione di u filu smaltatu. Una lampada à alcolu o una candela ponu esse aduprate per brusgià u filu smaltatu. Misurazione indiretta
Misurazione indiretta U metudu di misurazione indiretta hè di misurà u diametru esternu di u filu di rame smaltatu (cumprendu a pelle smaltata), è dopu secondu i dati di u diametru esternu di u filu di rame smaltatu (cumprendu a pelle smaltata). U metudu ùn usa micca u focu per brusgià u filu smaltatu, è hà una alta efficienza. Sè vo pudete cunnosce u mudellu specificu di u filu di rame smaltatu, hè più precisu di verificà a specificazione (diametru) di u filu smaltatu. [sperienza] Indipendentemente da u metudu utilizatu, u numeru di diverse radiche o parti deve esse misuratu trè volte per assicurà a precisione di a misurazione.


Data di publicazione: 19 d'aprile 2021